ASOCIAŢIA PATRONALĂ DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
ASOCIAŢIA PATRONALĂ DIN INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
I. Tratamentul în legislație a deșeurilor obținute în cadrul ZEL diferit de cele obținute pe întreg teritoriul RM – o situație care risca să transforme ZEL în depozite pentru deșeuri.
În conformitate cu legislația în vigoare, deșeurile scoase din zonele economice libere pe teritoriul RM sau în afara RM erau tratate, până nu demult, ca importuri. Respectiv, rezidenții ZEL se confruntau cu probleme majore la scoaterea deșeurilor de pe teritoriul ZEL pentru comercializare, prelucrare, distrugere, depozitare sau alte scopuri. Anumitor categorii de deșeuri le era interzis „importul” în RM, scoaterea altora era însoțită de bariere legate de perfectarea declarațiilor vamale, plata drepturilor de import, etc. În consecință, pe teritoriul ZEL s-au acumulat cantități enorme de deșeuri de producție, precum bobine deteriorate, baterii (acumulatoare) uzate, ambalaje, uleiuri uzate, etc. Dacă această situație nu era soluționată urgent, ZEL-urile riscau să se transforme din „istorii de succes” în depozite pentru deșeuri.
În vederea rezolvării problemei „deșeurilor”, Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) s-a consultat cu membrii săi cu privire la soluțiile potențiale și a înainta demersurile necesare Comisiei parlamentare „Comisia Economie, Buget şi Finanţe”, cu propuneri exacte de modificare a cadrului legal. Ca urmare a acțiunilor întreprinse, la 29 decembrie 2017 Parlamentul RM a aprobat în lectură finală modificările propuse pentru rezolvarea problemei evacuării deșeurilor rezultate în urma activității rezidenților Zonelor Economice Libere. Aceasta a permis deblocarea unei situații care timp de circa 5 ani cauza impedimente în activitatea agenților economici respectivi. Cadrul legal amendat:
II. Identificarea mecanismelor viabile de punere în practică a Regulamentului privind subvenţionarea creării locurilor de muncă.
La 20 decembrie 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 1145 pentru aprobarea Regulamentului privind subvenţionarea creării locurilor de muncă. La inițiativa companiilor-membre din industria automotivă, APIP a demarat un proces de consultări cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și cu Ministerul Finanțelor, referitor la mecanismele de aplicare în practică a prevederilor respectivului Regulament. Totodată, au fost lansate discuții în interiorul APIP, cu scopul de elaborare a unei poziții consolidate și coordonate a membrilor APIP pe marginea acestei probleme.
În luna ianuarie 2018, la inativa APIP a avut loc și o ședința de lucru cu participarea reprezentanților Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, companiilor din sectorul automotiv și zonelor economice libere. La ședință s-au discutat aspectele practice legate de implementarea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă (Regulamentul pentru subvenționarea creării locurilor de munca, aprobat prin HG nr. 1145 din 20.12.2017). Scopul reuniunii a fost crearea unei înțelegeri comune a prevederilor acestui Regulament din partea autorităților responsabile de stat și comunității de afaceri. Reprezentanții mediului de afaceri au lansat mai multe întrebări cu privire la modalitatea practică de aplicare a prevederilor Regulamentului, precum și au făcut propuneri de îmbunătățire a acestuia.
III. Ca urmare a adoptării Legii Nr. 313 din 22.12.2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, mai mulți rezidenți ai ZEL „Bălți” au fost informați de către Serviciul Fiscal de Stat despre necesitatea achitării taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizarii, cauzează poluarea mediului, dar și a majorării de întîrziere și amenzii, în cazul neachitării taxei.
Conform Legii nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului, art. 11 ”Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului”, subiecţi ai taxei respective sunt persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,și care:
a) produc mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării;
b) importă mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării;
c) procură de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
Anexa nr. 8 la Lege enumeră categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării. Reieșind din prevederile de mai sus și cotele în vigoare ale taxei pentru poluarea mediului, sumele ce urmează a fi achitate de rezidenții ZEL care produc sau importă mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se cifrează la câteva milioane lei pentru anul 2017.
Totodata, conform art. 2, alin. (2) din aceiași Lege obiect al Legii îl constituie „relaţiile care apar în legătură cu punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, emisiile (deversările) de poluanţi în mediu şi depozitarea deşeurilor de producţie”. Reieșind din aceste prevederi, companiile-rezidenți ai ZEL nu pun marfurile în libera circulatie pe teritoriul Republicii Moldova, ci le plasează sub destinatia vamala Zona Liberă în scopurile prelucrării sau consumului în cadrul ZEL. Astfel, solicitarea de a plăti taxa pentru poluarea mediului (si/sau depozitarea deșeurilor de producție), dar și majorările de întârziere și amenzile pentru neachitarea taxei nu trebuie să se refere la activitatea rezidenților ZEL.
În vederea soluționării problemei, conducerea APIP a înaintat demersurile necesare în adresa Serviciului Fiscal de Stat și Ministerului Economiei și Infrastructurii, prin care atenționează că prevederile Legii nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului nu trebuie să se aplice rezidenților ZEL, așa cum aceștia nu pun marfurile în libera circulatie pe teritoriul Republicii Moldova, ci le plasează sub destinatia vamală Zona Liberă în scopurile prelucrării sau consumului în cadrul ZEL. Totodată, se solicită ca pe viitor astfel de acțiuni ale autorităților responsabile de stat în raport cu rezidenții ZEL, care sunt în măsură să perturbeze activitatea rezidenților, să fie coordonate cu Administrația ZEL, pentru a nu crea tensiuni inutile și nu a periclita activitatea rezidenților ZEL.
IV. Imposibilitatea de a plasa mărfurile autohtone de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova în zona liberă fără depunerea declarației vamale.
O problemă ridicată de membrii APIP – rezidenți ai zonelor economice libere ține de imposibilitatea de a plasa mărfurile autohtone de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova în zona liberă fără depunerea declarației vamale, cu excepția mărfurilor autohtone în valoare de până la 500 euro pe zi în scopuri necomerciale, conform art. 7 alin. (3) al Legii nr. 440 din 27.07.2001. Motivația modificării prevederilor respective ale legislației, care să elimine pragul stabilit de 500 de euro reiese din necesitatea fluidizării livrărilor de la furnizorii autohtoni, ceea ar aduce beneficii atât furnizorilor autohtoni din afara zonelor libere, cât și rezidenților ZEL. Rezidenții ZEL pot beneficia din economiile de timp la efectuarea tranzacțiilor respective și din reducerile de costuri aferente eliminării necesității de vămuire a mărfurilor. Furnizorii autohtoni din afara ZEL, la rândul lor, pot beneficia din creșterea volumului de achiziții locale din partea rezidenților ZEL. Un astfel de mecanism de introducere în ZEL fără declarație vamală a mărfurilor care anterior au fost puse în liberă circulație pe teritoriul vamal al UE funcționează cu succes în multe țări din UE.
Cu referire la problema imposibilității plasării mărfurile autohtone de pe restul teritoriului vamal al R. Moldova în ZEL fără depunerea declarației vamale (cu excepția mărfurilor autohtone în valoare de până la 500 euro pe zi în scopuri necomerciale), APIP a înaintat un demers către Guvernul RM cu solicitarea de modificare a art. 7 alin. (3) al Legii nr. 440 din 27.07.2001. Conform solicitării, acest articol urmează să fie expus în următoarea redacție: ”Introducerea zilnică în zona liberă a mărfurilor autohtone care nu vor fi supuse unui proces de prelucrare, se realizează fără completarea declarației vamale indiferent de valoarea facturată a mărfurilor, cantitatea livrărilor efectuate în cursul zilei și numărul furnizorilor care efectuează livrări. Livrarea în asemenea caz se efectuează doar în baza facturii fiscale”. În acest caz, pentru a proteja furnizorii autohtoni din punct de vedere al restituirii TVA, este nevoie și de modificarea Hotărârii Guvernului nr. 93 din 01.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea TVA, p. 32, subpunctul 11 (a), prin expunerea textului acestuia după cum urmează: „copia declarației vamale sau facturii fiscale cu ștampila aplicată de către colaboratorul vamal – în continuare conform textului existent”.
V. Dificultăți în crearea comitetelor sectoriale pentru formare profesională în domeniul industriei prelucrătoare.
Pe teritoriul subzonei nr. 4 din Strășeni a ZEL „Bălți” se lucrează la moment la lansarea Colegiului de Inginerie. Una din problemele ce urmează a fi soluționate în legătură cu funcționarea Colegiului ține de necesitatea creării unor comitete sectoriale pentru formare profesională. Dificultatea constă în contradicțiile existente dintre Legea cu privire la comitetele sectoriale pentru formare profesională nr. 244 din 23.11.2017 și prevederile art. 67 alin. (4) din Codul educaţiei care prevede că condiţiile de constituire şi funcţionare a comitetelor sectoriale se stabilesc de Guvern. Pornind de la prevederile legale în vigoare potrivit cărora: „În cazul în care între două acte normative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis”, urmează să fie aplicate prevederile Legii nr. 244 din 23.11.2017 şi nu cele ale Codului educaţiei. Totuși, Legea nr. 244 din 23.11.2017 instituie un mecanism birocratic şi anevoios de constituire a comitetelor sectoriale. Pentru a introduce un sistem simplificat de formare a comitetelor sectoriale în domeniul industriei prelucrătoare este nevoie de operarea anumitor modificări ce țin de Legea nr. 244 din 23.11.2017.
Pentru a putea introduce un sistem simplificat de formare a comitetelor sectoriale în domeniul industriei prelucrătoare, APIP a înaintat Guvernului următoarele soluţii alternative: 1) Abrogarea Legii nr. 244 din 23.11.2017 şi instituirea prin hotărârea Guvernului a unui sistem simplu şi eficient de constituire şi funcţionare a comitetelor sectoriale (aşa după cum prevede Codul educaţiei), sau: 2) Instituirea în Legea nr. 244 din 23.11.2017 a unor norme derogatorii pentru comitetele sectoriale din domeniul industriei prelucrătoare. Normele derogatorii ar putea fi instituite prin introducerea în Legea nr. 244 a unui capitol nou „CAPITOLUL VI Comitetele sectoriale din industria prelucrătoare”. În acest capitol s-ar putea de menţionat expres că prin derogare de la prevederile capitolelor II, III, IV din lege, comitetele sectoriale din industria prelucrătoare nu dispun de personalitate juridică, iar componenţa lor nominală se aprobă de Guvern. La fel, tot în acest capitol derogatoriu s-ar putea de introdus norme ce ţin de competenţa, patrimoniul şi alte chestiuni ale comitetelor sectoriale din industria prelucrătoare. Această soluţie poate fi, eventual, motivată prin trimiteri la prevederile Codului educaţiei, sau: 3) Introducerea în Legea nr. 244 din 23.11.2017 a unor norme derogatorii pentru comitetele sectoriale din domeniul industriei prelucrătoare, potrivit cărora ultimele se creează, fără personalitate juridică, pe baza unui acord între asociaţiile patronale şi asociaţiile sindicale şi anume prin delegarea/desemnarea de către ultimele a unor reprezentanţi în comitet într-un număr strict prevăzut de acordul de constituire. Dacă se merge pe această variantă, atunci realizarea ei tehnico-legislativă poate fi făcută prin următoarele metode: a) inserarea în textul Legii nr. 244 din 23.11.2017 a unei prevederi exprese conform căreia modul de constituire funcţionare şi atribuţiile comitetelor sectoriale din industria prelucrătoare se aprobă de Guvern (şi atunci se elaborează şi se aprobă un cadru normativ aparte pentru aceste comitete sectoriale (cu soluţii precum – crearea comitetelor prin acord, fără personalitate juridică, desemnarea reprezentanţilor etc.), care astfel vor fi excluse de sub guvernarea legii nr. 244); b) introducerea unui capitol derogatoriu în Legea nr. 244 din 23.11.2018 după modelul descris în pct. 2.
VI. Condițiile inegale în privința mărfurilor importate direct pe restul teritoriului vamal al țării și celor inițial plasate în zonele economice libere și ulterior, în componența mărfurilor ce nu au fost prelucrate suficient, plasate pe restul teritoriului vamal.
O problemă majoră cu care se confruntă actualmente rezidenții zonelor economice libere constă în condițiile inegale create de cadrul legal în vigoare în privința mărfurilor importate direct pe restul teritoriului vamal al țării și celor inițial plasate în zonele economice libere și ulterior, în componența mărfurilor ce nu au fost prelucrate suficient, plasate pe restul teritoriului vamal.
Pentru asigurarea unei egalităţi între condițiile de import a mărfurilor pe restul teritoriului vamal al țării și a celor inițial plasate în zonele economice libere și ulterior, în componența mărfurilor ce nu au fost prelucrate suficient, plasate pe restul teritoriului vamal, APIP a solicitat Guvernului operarea anumitor modificări la cadrul legal în vigoare, printre care:
1) Înlocuirea în art. 7 alin. (42) din Legea nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere a sintagmei: „mărfurile importate utilizate pentru producerea mărfurilor autohtone”, cu sintagma: „mărfurile plasate în zona liberă utilizate pentru producerea mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient”.
2) Completarea art. 28 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal cu litera l2), cu următorul cuprins: „l2) mărfurile care nu au fost prelucrate suficient în zona economică liberă, introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, în partea ce ține de mărfurile autohtone și mărfurile plasate în zona economică liberă însoțite de o dovadă de origine preferențială, care intră în componența acestora.”
3) Completarea primei propoziții din alin. (2) art. 91 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, după cuvântul „economică”, cu sintagma „dacă legislaţia nu prevede altfel”.
© APIP 2024 • mun. Chisinau, str. Mesterul Manole, nr. 20 • [email protected]
